Amenajarea expoziției concurs BNA 2016 se bazează pe găsirea echilibrului dintre două premise la două scări diferite – de detaliu și de ansamblu.
Când spun detaliu mă gândesc la cum este privit fiecare proiect în parte. Astfel, am dorit să oferim condiții identice de expunere tuturor participanților. Toate proiectele urma să fie expuse în același fel, pe același fel de perete, la aceiași înălțime și distanță față de proiectele învecinate. Mai mult decât atât, am dorit ca proiectele să poată fi privite în aceleași condiții, cu aceeași detentă, respectiv distanța dintre pereții de expunere. Am creat astfel o condiție generică de similaritate pentru expunerea panourilor.
Atunci când ne referim la ansamblu, am dorit ca spațiile în care sunt expuse diferitele secțiuni să fie specifice atât în ceea ce privește conformarea amenajării fiecărei secțiuni în parte cât și în relațiile care se stabilesc în secțiuni pentru ca vizitatorul să poată percepe narativ parcurgerea spațiului.
Soluția propusă face astfel apel atât la nevoia unei condiții de similaritate cât și la necesitatea unei condiții de specificitate care, abordate la scări diferite, pot conduce la recuperarea reperelor.
Narativă
(1) În zona de acces se percepe o zonă mai largă unde am amplasat zona de aperitiv pentru vernisaj (a). Din spațiul de acces se văd secțiunile Arhitectura locuinței și Arhitectura spațiului public și urbanismului.
(2) Din zona de acces se intră în expoziție în lungul unei „străzi” delimitate de Arhitectura locuinței și Arhitectura spațiului public și urbanismului. Pentru secțiunea Arhitectura locuinței ne-am dorit spații camerale (b) unde intrăm din „strada” propusă. Din „camere” se poate privi afară, în fața facultății. În ultima „cameră” am alăturat Arhitectura locuinței și Arhitectura patrimoniului cultural. (c)
(3) „Strada” se termină cu o „piață” din care putem observa concomitent toate cele șase secțiuni. Întrucât spațiul expoziției este împărțit în două zone separate (spațiul principal și „buzunarul”), secțiunea dedicată Arhitecturii spațiului public și urbanismului trece din unul în altul ca un fir roșu care le unește. Pătrunzând în „buzunar” se continuă cu secțiunea Arhitectura dotărilor comunitare și de producție.
(4) Urmează ceea ce am numit „forum”, un spațiu delimitat de secțiunile Arhitectura patrimoniului cultural și Publicații de arhitectură, punând în relație memoria care poate fi transmisă atât prin patrimoniul construit cât și prin cărți. În colțul cu panourile dedicate secțiunii Publicații de arhitectură am amplasat o masă (d) unde se pot răsfoi cărțile și se poate face o pauză la jumătatea expoziției.
(5) Am evidențiat forma pătrată a „buzunarului” printr-un spațiu centrifug unde se întâlnesc secțiunile Arhitectura dotărilor comunitare și de producție și Arhitectura spațiului interior. Secțiunea Arhitectura dotărilor comunitare și de producție e definită de un singur spațiu dinamic. (e) Secțiunea Arhitectura spațiului interior a fost montată cât mai la interiorul expoziției. Această secțiune este în forma a două camere determinate de aranjarea centrifugă a panourilor mobile. (f, g)
concept, proiect, montaj
arh. Dordea Dragoș Mihai
colaboratori (de la concept la montaj)
stud. arh. Berindeanu Daniel
stud. arh. Dinu Alina
stud. arh. Dulvară Oana